surugiu¹ sn [At: (a. 1802) URICARIUL, I, 8 / Pl: ~gii / E: tc sürücü] 1 Persoană care conducea (călare pe unul din cai) diligențele, poștalioanele sau trăsurile boierești Si: (înv) poștalion Vz birjar (1), cociș (1), droșcar (1), mânaș, sechiraș, veturin, vizitiu. 2 (Fig) Persoană care înjură în mod trivial. 3 (Art) Constelație din emisfera boreală Si: vizitiul.