semnalare sf [At: IORGA, L. II, 561 / Pl: ~lări / E: semnala] 1 Atragere a atenției asupra unui fapt, a unui fenomen etc. Si: (rar) semnal (21), relevare, reliefare, subliniere, (rar) remarcare, semnalizare (9). 2 Aducere la cunoștința cuiva a ceva Si: anunțare, comunicare, informare, înștiințare, semnalizare (10). 3 Amintire în treacăt, în linii mari Si: menționare, (înv) semnuire (2), (rar) semnalizare (11). 4-5 (Rar) Semnalizare (1-2).

SEMNALARE, semnalări, s. f. Acțiunea de a semnala și rezultatul ei. Ministerul Comerțului Interior și organele sale au datoria să țină seama de cerințele populației, să asculte semnalările și sugestiile lucrătorilor din comerț. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2756.

SEMNALARE s.f. Acțiunea de a semnala și rezultatul ei. [< semnala].

semnala [At: GHICA, C. E. II, 409 / V: (înv) sign~ / Pzi: ~l'ez / E: semnal cf fr signaler] 1 vt A scoate în evidență Si: a releva, a reliefa, a remarca, (rar) a semnifica, a semnaliza (3). 2 vt A aduce la cunoștința cuiva Si: a anunța, a comunica, a informa, a înștiința, (rar) a semnaliza (4). 3 vt A aminti cuiva în treacăt, în linii mari Si: a menționa, (îvr) a semnui (4), (rar) a semnaliza (5). 4 vr (Rar) A se remarca. 5 vt (Rar) A observa. 6 vt (Îdt) A da semnalmentele unei persoane. 7-8 vt A semnaliza (1-2). 9-11 vt A avertiza (1-3).

signala v vz semnala

SEMNALA, semnalez, vb. I. Tranz. (De obicei urmat de determinări în dativ) A atrage atenția cuiva asupra unui fapt, a avertiza pe cineva despre ceva. Drept răspuns, el a semnalat dușmanului său statornic gîndul ce aveau turcii de a-l prinde. IORGA, L. I 321.

SEMNALA vb. I. tr. A aduce ceva la cunoștință, a anunța ceva; a scoate în evidență, a releva, a menționa. [Cf. fr. signaler].

SEMNALA vb. tr. a aduce ceva la cunoștință, a anunța ceva; a scoate în evidență, a releva, a menționa. (după fr. signaler)

A SEMNALA ~ez tranz. A aduce la cunoștință, atrăgând atenția în mod special; a menționa. /<fr. signaler

semnalà v. 1. a da semnalmentele unei persoane; 2. a înștiința prin semnale: a semnala sosirea unei corăbii; 3. a atrage atențiunea: a semnala un rău; 4. a face învederat: serbări frumoase semnalară bucuria publică; 5. fig. a se distinge: a se semnala într’un răsboiu (= fr. signaler).

*semnaléz v. tr. (fr. signaler, it. segnalare). Anunț pin semnale, semnalizez: a semnala ivirea unuĭ torpilor. Anunț numaĭ, dar nu precizez (atrag atențiunea): a semnala comandantuluĭ o patrulă dușmănească. Disting, ilustrez: a semnala curaju cuĭva. V. refl. A se semnala pin curaj.

semnalare s. f., g.-d. art. semnalării; pl. semnalări

semnalare s. f., g.-d. art. semnalării; pl. semnalări

semnalare s. f., g.-d. art. semnalării; pl. semnalări

semnala (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. semnalez, 3 semnalează; conj. prez. 1 sg. să semnalez, 3 să semnaleze

semnala (a ~) vb., ind. prez. 3 semnalează

semnala vb., ind. prez. 1 sg. semnalez, 3 sg. și pl. semnalează

SEMNALARE s. 1. arătare, desemnare, indicare. (Tabel cu ~ învingătorilor într-un concurs.) 2. amintire, citare, indicare, menționare, mențiune, pomenire, (rar) semnalizare. (~ unui fapt semnificativ.) 3. observare, relevare, remarcare, sesizare, subliniere. (~ unei anumite semnificații.)

SEMNALARE s. 1. arătare, desemnare, indicare. (Tabel cu ~ învingătorilor într-un concurs.) 2. amintire, citare, indicare, menționare, mențiune, pomenire, (rar) semnalizare. (~ unui fapt semnificativ.) 3. observare, relevare, remarcare, sesizare, subliniere. (~ unei anumite semnificații.)

SEMNALA vb. 1. a arăta, a indica, a menționa, a preciza, a specifica, (înv.) a specializa. (Vom ~ următoarele recomandări...) 2. a nota, a observa, a releva, a remarca, a reține, a sublinia. (Să ~ următoarele însușiri...) 3. a arăta, a desemna, a indica. (Tabel care ~ învingătorii în concurs.) 4. a aminti, a arăta, a cita, a indica, a menționa, a pomeni, (rar) a semnaliza, (înv.) a memora, a prenumi, (fig.) a atinge. (Problema este ~ într-un document.)

SEMNALA vb. v. deosebi, distinge, evidenția, ilustra, remarca, semnaliza, singulariza.

semnala vb. v. DEOSEBI. DISTINGE. EVIDENȚIA. ILUSTRA. REMARCA. SEMNALIZA. SINGULARIZA.

SEMNALA vb. 1. a arăta, a indica, a menționa, a preciza, a specifica, (înv.) a specializa. (Vom ~ următoarele recomandări.) 2. a nota, a observa, a releva, a remarca, a reține, a sublinia. (Să ~ următoarele însușiri...) 3. a arăta, a desemna, a indica. (Tabel care ~ învingătorii în concurs.) 4. a aminti, a arăta, a cita, a indica, a menționa, a pomeni, (rar) a semnaliza, (înv.) a memora, a prenumi, (fig.) a atinge. (Problema este ~ într-un document.)