REȚETAR, (1, 2, 3) rețetare, s. n., (4) rețetari, s. m. 1. S. n. Set de formulare pe care se scriu rețetele medicale (1). 2. S. n. Listă cu componentele prevăzute pentru prepararea unor mâncăruri sau băuturi. 3. S. n. Normativ conținând alimentele și rațiile alocate echipajului unei nave comerciale. 4. S. m. Persoană care execută rețetele într-o farmacie. – Rețetă + suf. -ar.