REȚETAR s.n. 1. Listă prin care se stabilesc, pe baza unor rețete, componentele unor mîncăruri, dulciuri etc. 2. (Mar.) Normativ conținînd un ansamblu de alimente și rațiile alocate echipajului unei nave comerciale. 3. Bloc cu formulare pentru rețete (1). // s.m. Cel care execută rețetele într-o farmacie. [< rețetă + -ar, cf. it. recettario, germ. Receptar].