2 intrări

26 de definiții

din care

Explicative DEX

REPAUZARE, repauzări, s. f. Acțiunea de a (se) repauza și rezultatul ei. [Pr.: -pa-u-] – V. repauza.

REPAUZARE, repauzări, s. f. Acțiunea de a (se) repauza și rezultatul ei. [Pr.: -pa-u-] – V. repauza.

repauzare sf [At: BARCIANU / P: ~pa-u~ / S și: ~usare / Pl: ~zări / E: repauza] 1 Odihnă. 2 Moarte.

REPAUZARE s.f. Faptul de a repauza; odihnă, moarte. [< repauza].

REPAUZA, repauzez, vb. I. 1. Refl. A se odihni. 2. Intranz. (Livr.) A muri. [Pr.: -pa-u-] – Din lat. repausare.

REPAUZA, repauzez, vb. I. 1. Refl. A se odihni. 2. Intranz. (Livr.) A muri. [Pr.: -pa-u-] – Din lat. repausare.

repauza [At: FILIMON, O. I, 311 / P: ~pa~u~ / S și: ~usa / Pzi: ~zez, 3 (rar) repauză / E: lat repausare cf răposa] 1 vr Ase odihni. 2-3 vit (Pex) A (se) sprijini. 4 vi A muri.

REPAUZA, repauzez, vb. I. 1. Refl. (Rar) A se odihni. Fiți fără grije și vă repauzați de ostenelile danțului. ISPIRESCU, L. 376. 2. Intranz. (Latinism rar) A muri. N-au dus... colaci pentru fiii lor și... pentru cei ce au repauzat. MARIAN, NA. 291.

REPAUZA vb. I. 1. refl. A se odihni. 2. intr. (Liv.) A muri. [Cf. fr. reposer, it. riposare].

REPAUZA vb. I. refl. a se odihni. II. intr. (rar) a muri. (< lat. repausare, fr. reposer)

A SE REPAUZA mă ~ez intranz. rar 1) A face un repaus; a se opri un timp oarecare dintr-o activitate; a se odihni; a se recrea. 2) A fi în mormânt; a dormi somnul de veci; a zace; a odihni. [Sil. -pa-u-] /<lat. repausare

repauzà v. a se odihni.

Ortografice DOOM

repauzare (desp. -pa-u-) s. f., g.-d. art. repauzării; pl. repauzări

repauzare (-pa-u-) s. f., g.-d. art. repauzării; pl. repauzări

repauzare s. f. (sil. -pa-u-), g.-d. art. repauzării; pl. repauzări

repauza (a ~) (desp. -pa-u-) vb., ind. prez. 1 sg. repauzez, 3 repauzea; conj. prez. 1 sg. să repauzez, 3 să repauzeze

repauza (a ~) (-pa-u-) vb., ind. prez. 3 repauzea

repauza vb. (sil. -pa-u-), ind. prez. 1 sg. repauzez, 3 sg. și pl. repauzează; conj. prez. 3 sg. și pl. repauzeze

Sinonime

REPAUZARE s. v. decedare, deces, dispariție, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârșit, stingere, sucombare.

REPAUZARE s. v. odihnire.

REPAUZARE s. odihnire. (~ cuiva, după lucru.)

repauzare s. v. DECEDARE. DECES. DISPARIȚIE. MOARTE. PIEIRE. PRĂPĂDIRE. RĂPOSARE. SFÎRȘIT. STINGERE. SUCOMBARE.

REPAUZA vb. v. deceda, dispărea, duce, muri, pieri, prăpădi, răposa, sfârși, stinge, sucomba.

REPAUZA vb. 1. v. dormi. 2. v. odihni.

repauza vb. v. DECEDA. DISPĂREA. DUCE. MURI. PIERI. PRĂPĂDI. RĂPOSA. SFÎRȘI. STINGE. SUCOMBA.

REPAUZA vb. 1. a dormi, a se odihni, (înv. și reg.) a somna, (înv.) a (se) poposi, a (se) răposa, (arg.) a soili. (Nu poate fi deranjat, acum se ~.) 2. a se odihni, (reg.) a se aciua. (Se ~ puțin la umbră.)

Intrare: repauzare
repauzare substantiv feminin
  • silabație: re-pa-u-za-re info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • repauzare
  • repauzarea
plural
  • repauzări
  • repauzările
genitiv-dativ singular
  • repauzări
  • repauzării
plural
  • repauzări
  • repauzărilor
vocativ singular
plural
Intrare: repauza
  • silabație: re-pa-u-za info
verb (V201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • repauza
  • repauzare
  • repauzat
  • repauzatu‑
  • repauzând
  • repauzându‑
singular plural
  • repauzea
  • repauzați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • repauzez
(să)
  • repauzez
  • repauzam
  • repauzai
  • repauzasem
a II-a (tu)
  • repauzezi
(să)
  • repauzezi
  • repauzai
  • repauzași
  • repauzaseși
a III-a (el, ea)
  • repauzea
(să)
  • repauzeze
  • repauza
  • repauză
  • repauzase
plural I (noi)
  • repauzăm
(să)
  • repauzăm
  • repauzam
  • repauzarăm
  • repauzaserăm
  • repauzasem
a II-a (voi)
  • repauzați
(să)
  • repauzați
  • repauzați
  • repauzarăți
  • repauzaserăți
  • repauzaseți
a III-a (ei, ele)
  • repauzea
(să)
  • repauzeze
  • repauzau
  • repauza
  • repauzaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

repauzare, repauzărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi repauza DEX '09 DEX '98 DN

repauza, repauzezverb

  • 1. reflexiv A se odihni. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Fiți fără grije și vă repauzați de ostenelile danțului. ISPIRESCU, L. 376. DLRLC
  • 2. intranzitiv livresc Muri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: muri
    • format_quote N-au dus... colaci pentru fiii lor și... pentru cei ce au repauzat. MARIAN, NA. 291. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.