prosop¹ sn [At: (a. 1794) IORGA, S. D. XI, 223 / V: (reg) ~sob, ~oțop / Pl: ~oape / E: ngr πρόσωπον „pentru față”, προσωπίς „ștergar”] 1 Bucată de țesătură care se folosește la șters după spălare sau, mai rar, ca obiect de podoabă în casele țărănești Si: (îrg) chindeu (1), (îrg) mânăștergură, peșchir, profes, senic, (înv) sprijineală, ștergar, ștergătoare. 2 Țesătură de bumbac, de obicei flaușată, folosită pentru halate de baie, ștergare, articole de lenjerie pentru copii.