prichici (prichiciuri), s. n. – (Mold.) Poliță, raft de horn. – Var. Trans. prepici. Maram. priptici. Sl., cf. sb. pripecak „marginea din față a hornului”, ceh. pripecek „bancă de cărămizi lîngă vatră” (Cihac, II, 249; Tiktin), din sl. pesti, peką „a frige”. – Der. din rut. prykydka „înnăditură” (Candrea) nu este probabilă.