opțiuni

5 definiții pentru postnic

Explicative DEX

postnic1, ~ă a [At: (cca 1550) CUV. D. BĂTR. II, 457/24 / V: posnic / Pl: ~ici, ~ice / E: slv постьникъ] (Înv) 1-2 smf, a (Persoană) care postește (1) Si: (înv) postitor (1-2). 3-4 smf, a (Pex) (Om) smerit. 5 a (D. mâncăruri) Gătit fără carne și grăsime animală. 6 a (D. cărți de rugăciune) Care se citește în timpul postului2 (18).

póstnic și pósnic, -ă s. și adj., pl. f. e (vsl. postĭnikŭ). Vechĭ. Postitor, care postește.

posnic, ~ă a vz postnic1

pósnic, V. postnic.

Regionalisme / arhaisme

postnic, postnică, adj. (înv.) 1. (persoană) care postește, care respectă posturile; om smerit, cuvios. 2. (despre mâncare) de post. 3. (despre cărți de rugăciune) care se citește în timpul postului.

Intrare: postnic
postnic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • postnic
  • postnicul
  • postnicu‑
  • postnică
  • postnica
plural
  • postnici
  • postnicii
  • postnice
  • postnicele
genitiv-dativ singular
  • postnic
  • postnicului
  • postnice
  • postnicei
plural
  • postnici
  • postnicilor
  • postnice
  • postnicelor
vocativ singular — —
plural — —
posnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)