Definiția cu ID-ul 505342:
Etimologice
polomeac (polomece), s. n. – Butoi, poloboc. – Var. polomeacă, polomiță, poloveac. Sb. polovnjak (Candrea). În Olt.
polomeac (polomece), s. n. – Butoi, poloboc. – Var. polomeacă, polomiță, poloveac. Sb. polovnjak (Candrea). În Olt.