POGHIAZ s.n. (Mold.) Incursiune, expediție de pradă; (concretizat) unitate militară care face astfel de incursiuni. Zicu să fii căzutu un fecior a lui Ramadan la turci dintr-un poghiiazu cîndu au mersu spre Crîmu. CRB, I69^r. Veniia podghiazuri dela leși la drumul Caminiții de loviia pre turci. CRB, 170^r; cf. NECULCE; PSEUDO-AMIRAS (gl.); PSEUDO-MUSTE. Variante: podghiaz (NECULCE; CRB, 170^r). Etimologie: pol. podjazd. Cf. c e a m b u r.