OBIECTIVIST, -Ă adj. 1. (Ieșit din uz) Obiectiv (I 2). A căutat să fie și să rămînă obiectivist. MACEDONSKI, O. IV, 125. 2. Care aparține obiectivismului (2), privitor la obiectivism; care manifestă obiectivism. ◊ (Adverbial) Din această preocupare de autenticitate ar fi greșit să se tragă concluzia că reacțiile personajelor sînt înregistrate obiectivist. CONTEMP. 1955, nr. 462, 3/2. – pl.: obiectiviști, -ste. – Obiectiv + suf. -ist. cf. germ. objektivist.