oarecấnd, (oarecândva), adv. (reg.) Cândva, vreodată: „...l-au căpătatu în schimbu pentru unu Mineiu rutenescu dela parochia Napkor, în comitatul Szabolcs, care oarecându de Români era locuită, cari însă s-a rutenisat” (Bârlea, 1909: 129; doc. din 1860). – Din oare + când (MDA).