*NOBIL I. adj. Care face parte din acea clasă a societății care, prin naștere sau prin titlul acordat de suveran, se bucură de onoruri și de privilegii speciale: om ~; familie ~ă ¶ 2 Care are sau arată o mare perfecțiune morală, care are sentimente alese: o inimă ~ă ¶ 3 Care se servește numai de expresiuni înalte, alese: o vorbire ~ă; îi povestește... într’un stil ~ și susținut toate cîte le-a întîmpinat (CAR.). II. sm. Cel ce se trage dintr’o familie nobilă, care a fost făcut nobil de către suveran, boier [lat. nobĭIis].