*NIVEL (pl. -eluri) sn. 1 🔧 Unealtă de care se servesc mai ales zidarii și dulgherii, spre a vedea dacă un plan este orizontal, dacă un zid sau un stîlp este vertical, etc., cumpănă 👉 (🖼 1676) ¶ 2 Unealtă cu care se dă o poziție perfect orizontală unui instrument de observație, poloboc, boloboc ¶ 3 Instrument de care se servesc inginerii, topografii, etc. spre a recunoaște dacă un plan este orizontal sau spre a determina înălțimea verticală a unui punct deasupra altuia (🖼 3352) ¶ 4 Starea unui plan orizontal sau a mai multor puncte care sînt într’un plan orizontal ¶ 5 Suprafața mării sau a unui rîu: orașul e situat la 325 de metri deasupra nivelului mării ¶ 3 Ⓕ Treaptă, grad, punctul pînă unde se ridică cineva sau ceva în raport cu altul sau cu altceva; a fi la același ~, a fi pe aceeași treaptă, a fi deopotrivă; lucrarea socială trebue să tindă a sui pe cei de jos la un ~ mai înalt de capacitate, de avere și de moralitate (I.-GH.) [după fr. niveau].