Definiția cu ID-ul 1388386:
Tezaur
NECREDINCIOȘIRE s. f. (Învechit, rar) Faptul de a deveni necredincios. Orașelor care au fost căzut în necredincioșire... nu le va fi slobod a ținea altă lege, fără numai cea papistășească. șincai, hr. ii, 305/25. – Pref. ne- + credincioșire.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de ifteni
- acțiuni