navetă¹ s.f. 1 (tehn.; la războiul de țesut) suveică, <pop.> suvelniță, <reg.> sucală. Naveta servește la introducerea firului de bătătură în rostul urzelii. 2 cârlig, igliță, <pop.> suveică, suveică de plasă, <reg.> iglă, surcea, surcică, undrea, undrea de plasă. Plasele de pescuit se împletesc cu navete metalice. 3 (aeron.) navetă cosmică = navetă spațială; navetă spațială = navetă cosmică. Naveta cosmică sau spațială asigură deservirea stațiilor spațiale de pe orbitele joase.