naufragiu sn [At: MAIOR, T. 14/17 / P: na-u~ / V: (rar) ~fraj / Pl: ~ii, (rar) ~age / E: lat naufragium, it naufragio, fr naufrage] 1 Accident al unei nave, care provoacă scufundarea ei sau o pune în imposibilitate de a-și continua drumul Si: (rar) naufragiere (2), (înv) naiefrângere. 2 (Fig) Pagubă. 3 (Fig) Nenorocire. 4 (Fig) Dezastru. 5 (Fig) Ruină. 6 (Fig) Distrugere. 7 (Fig) Eșec total.