MUTELCĂ, mutelci, s. f. (Regional) Piuliță. Beregata domnișorului pomădat umbla repede, în sus și-n jos, ca o mutelcă. CAMILAR, N. II 142. Un om c-un ciocan de fier într-o mînă și c-o cheie pentru mutelci în alta s-apropie de gară. SP. POPESCU, M. G. 28. Șuruburi și mutelci te împiedecau la fiecare pas. ANGHEL, PR. 82.