muruit, -ă adj. 1 (constr.; despre pereții unei case țărănești) lipit², <înv. și reg.> spoit². Înainte de a vărui, a lăsat să se usuce bine pereții muruiți. 2 (constr.; reg.; despre pereți, încăperi, clădiri etc.) v. Spoit². Văruit². 3 (reg.; despre lucruri, obiecte, încăperi etc.) v. Înnegrit. Jegos. Maculat. Mânjit. Murdar. Negru. Nespălat. Pătat. Slinos. Soios. Sordid.