5 definiții pentru mestelnic

Explicative DEX

mestelnic sn [At: H XVIII, 45 / Pl: ~ici / E: ns cf mesteleu] (Ban) Făcăleț pentru mestecat mămăliga.

Sinonime

MESTELNIC s. v. făcăleț.

mestelnic s.n. (gosp.; reg.) v. Făcăleț.

mestelnic s. v. FĂCĂLEȚ.

Tezaur

MESTÉLNIC s. n. (Prin Ban.) Făcăleț (pentru mestecat mămăliga). H XVIII 45, cf. TODORAN, GL. - Pl.: mestelnice. – Cf. m e s t e l e u.

Intrare: mestelnic
mestelnic substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mestelnic
  • mestelnicul
  • mestelnicu‑
plural
  • mestelnice
  • mestelnicele
genitiv-dativ singular
  • mestelnic
  • mestelnicului
plural
  • mestelnice
  • mestelnicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)