LUNTRICICĂ (pl. -icele), LUNTRIȘOARĂ (pl. -re), LUNTRIȚĂ (pl. -țe) sf. 1 ⛵ dim. LUNTRE: zăriră o luntricică ce ’nainta, despicînd valurile (ODOB.); douăsprezece luntrișoare cu vîslași muiați numai în fir... le așteptau la margine (ISP.); la început era numai întunerec și apă, și Dumnezeu umbla cu o luntriță pe deasupra apei (RET.) ¶ 2 🌿 LUNTRICICĂ, plantă cu tulpina întinsă pe pămînt, cu flori galbene, cu semințele închise în niște păstăi mici, ovale și umflate, acoperite cu mici peri negri (Oxytropis campestris).