2 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
jugurel2 sm [At: CDDE nr. 913 / Pl: ~ei / E: jug + -urel] (Bot; reg) Dumbeț (Teucrium chamaedris).
jugurel1 sn [At: MARIAN, NU. 754 / Pl: ~ele / E: jug + -urel] 1-2 (Reg; șhp) Jug (1) (mic) Si: juguleț (2-3), jugușor (3-4) juguț (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
jugurel2, jugurei, s.m. (reg.) plantă erbacee cu frunze mici și dințate, cu flori purpurii sau albe, dispuse în formă de ciorchine în vârful tulpinii; dumbeț, sclipeț.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jugurel1, jugurele, s.n. (reg.) jug.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: jugurel (bot.)
jugurel1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M12) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Intrare: jugurel (jug)
jugurel2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
jugurel, jugureisubstantiv masculin
- 1. (Teucrium chamaedris) MDA2sinonime: dumbeț
etimologie:
- jug + -urel. MDA2