2 definiții pentru inductotermie
Ortografice DOOM
inductotermie s. f., g.-d. art. inductotermiei
Jargon
INDUCTO- „inducție”. ◊ L. inductus „condus, adus, introdus” > fr. inducto-, engl. id., germ. indukto- > rom. inducto-. □ ~metru (v. -metru1), s. n., instrument utilizat pentru măsurarea curenților de inducție; ~termie (v. -termie), s. f., producere de căldură cu ajutorul inducției electromagnetice.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: inductotermie
inductotermie substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
inductotermie, inductotermiisubstantiv feminin
- 1. Producere de căldură cu ajutorul inducției electromagnetice. DETS
etimologie:
- inducto- + -termie dexonline
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.