opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HĂRCĂTI vb. IV v. hărhăti.

HĂRHĂTI, hărhătesc, vb. IV Intranz. (Reg.; despre mai multe persoane) A vorbi deodată, a face larmă. ♦ Refl. recipr. A se certa. [Var.: hărcăti vb. IV] – Din harhăt.

hărcăti v vz hărhăti

hărhăti [At: CONTEMPORANUL, VII, 386 / V: ~ăți, ~rcăti, hârhăi / Pzi: ~tesc / E: harhăt] 1 vi (Reg; d. mai multe persoane) A vorbi deodată. 2 vi (Reg; d. mai multe persoane) A face larmă. 3 vrr A se certa. 4 vi A încolți cu vorbe rele pe cineva. 5 vi A râde mult de nimica toată. 6 vt (D. câini) A lătra pe cineva mai mulți deodată.

hărhăți v vz hărhăti

hârhăi v vz hărhăti

HĂRCĂTI vb. IV V. hărhăti.

HĂRHĂTI, hărhătesc, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre mai multe persoane) A vorbi deodată, a face larmă. ♦ Refl. recipr. A se certa, a se sfădi. [Var.: hărcăti vb. IV] – Din harhăt.

HĂRHĂTI, hărhătesc, vb. IV. Intranz. (Mold.; despre oameni) A vorbi mai mulți deodată, a face larmă. ♦ Refl. reciproc. A se certa, a se sfădi. (Atestat în forma hărcăti) Hărcătindu-se ei așa, iată că vine dracul cel mai mare între dînșii. SBIERA, P. 300. – Variantă: hărcăti (SBIERA, P. 41) vb. IV.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hărhăti (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hărhătesc, 3 sg. hărhătește, imperf. 1 hărhăteam; conj. prez. 1 sg. să hărhătesc, 3 să hărhătească

hărhăti (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hărhătesc, imperf. 3 sg. hărhătea; conj. prez. 3 să hărhătească

hărhăti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hărhătesc, imperf. 3 sg. hărhătea; conj. prez. 3 sg. și pl. hărhătească

Intrare: hărcătire
hărcătire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hărcătire
  • hărcătirea
plural
  • hărcătiri
  • hărcătirile
genitiv-dativ singular
  • hărcătiri
  • hărcătirii
plural
  • hărcătiri
  • hărcătirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: hărhăti
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hărhăti
  • hărhătire
  • hărhătit
  • hărhătitu‑
  • hărhătind
  • hărhătindu‑
 singular plural
  • hărhătește
  • hărhătiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hărhătesc
 (să)
  • hărhătesc
  • hărhăteam
  • hărhătii
  • hărhătisem
a II-a (tu)
  • hărhătești
 (să)
  • hărhătești
  • hărhăteai
  • hărhătiși
  • hărhătiseși
a III-a (el, ea)
  • hărhătește
 (să)
  • hărhătească
  • hărhătea
  • hărhăti
  • hărhătise
plural I (noi)
  • hărhătim
 (să)
  • hărhătim
  • hărhăteam
  • hărhătirăm
  • hărhătiserăm
  • hărhătisem
a II-a (voi)
  • hărhătiți
 (să)
  • hărhătiți
  • hărhăteați
  • hărhătirăți
  • hărhătiserăți
  • hărhătiseți
a III-a (ei, ele)
  • hărhătesc
 (să)
  • hărhătească
  • hărhăteau
  • hărhătiră
  • hărhătiseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hărcăti
  • hărcătire
  • hărcătit
  • hărcătitu‑
  • hărcătind
  • hărcătindu‑
 singular plural
  • hărcătește
  • hărcătiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hărcătesc
 (să)
  • hărcătesc
  • hărcăteam
  • hărcătii
  • hărcătisem
a II-a (tu)
  • hărcătești
 (să)
  • hărcătești
  • hărcăteai
  • hărcătiși
  • hărcătiseși
a III-a (el, ea)
  • hărcătește
 (să)
  • hărcătească
  • hărcătea
  • hărcăti
  • hărcătise
plural I (noi)
  • hărcătim
 (să)
  • hărcătim
  • hărcăteam
  • hărcătirăm
  • hărcătiserăm
  • hărcătisem
a II-a (voi)
  • hărcătiți
 (să)
  • hărcătiți
  • hărcăteați
  • hărcătirăți
  • hărcătiserăți
  • hărcătiseți
a III-a (ei, ele)
  • hărcătesc
 (să)
  • hărcătească
  • hărcăteau
  • hărcătiră
  • hărcătiseră
hârhăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hărhăți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hărhăti, hărhătescverb

  • 1. regional (Despre mai multe persoane) A vorbi deodată, a face larmă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. reflexiv reciproc A se certa, a se sfădi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Hărcătindu-se ei așa, iată că vine dracul cel mai mare între dînșii. SBIERA, P. 300. DLRLC
etimologie:
  • harhăt DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.