O definiție pentru gonitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
gonitură sf [At: CANTEMIR, ap. TDRG / Pl: ~ri / E: goni + -ură] (Înv) Goniciune.
Intrare: gonitură
gonitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||