GHEBĂ, CHEBĂ (pl. -be, ‼ -buri) sf. 👕 Haină bărbătească lungă pînă la genunchi, făcută mai adesea din aba, pe care o poartă țăranii în loc de manta: se culcă pe prispă afară, înfășurat în ghebă și în cojocul lui (ISP.); i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe și cușme nouă (CRG.) [tc. kebe].