Definiția cu ID-ul 497984:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

furda (furdale), s. f.1. Resturi, rămășițe. – 2. Persoană sau lucru fără valoare, fără însemnătate. Tc. hurda (Șeineanu, II, 176), probabil prin intermediul sb. furda; der. acestuia din urmă din it. fodera „căptușeală” (Daničič, III, 79), pare greșită, ca și der. din rom. pe baza mag. (Cihac, II, 509).