Definiția cu ID-ul 24382:
Explicative DEX
EXCELENȚĂ, excelențe, s. f. 1. Titlu acordat ambasadorilor sau (în unele țări) marilor demnitari de stat. 2. (În loc.) Prin excelență = în cel mai înalt grad; mai ales, cu deosebire; eminamente. – Din fr. excellence, lat. excellentia.
Exemple de pronunție a termenului „excelență” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50