ELIBERA,eliberez, vb. I. Tranz. 1. A da libertatea, a pune în stare de libertate; a înlătura oprimarea; a dezrobi, a descătușa. ♦ Refl. (Despre militari, ieșit din uz) A fi lăsat la vatră. ♦ Refl. (Despre atomi) A se desprinde dintr-o moleculă, rămînînd în stare liberă. 2. A desărcina, a scoate dintr-o funcție. 3. A da cuiva (la cerere) un act, un document oficial etc. ♦ A preda o marfă contra bonului de plată achitat. 4. A face liberă o încăpere, un teren etc., a goli, a evacua. – Lat. lit. eliberare.