DRĂGUȚ I. adj. dim. DRAG. Iubit, drăgălaș: un ~ de fecior, cît toată lumea se miră de obrăjorii lui cei frumoși (RET.); iron.: cînd mă lăsa de capul meu, făceam cîte o ~ de trebușoară (CRG.). II. DRĂGUȚ sm. Amorez, iubit, ibovnic III. DRĂGUȚĂ (pl. -țe) sf. Amorează, iubită, ibovnică.