DEBARA s. f. (Franțuzism) Încăpere, într-o locuință, folosită pentru depozitarea obiectelor care se folosesc mai rar. Dintr-o debara cu pachete de sumane afumate... i-a fost adus și pachetul lui cu haine civile. CAMILAR, N. II 375. [Cealaltă ușă] duce spre o altă încăpere (bucătărie, oficiu, debara). SEBASTIAN, T. 256. – Scris și: (după franțuzește) debaras.