DARE sf. 1 Faptul de a da ¶ 2 Ceea ce se dă; dar; (P): ~a trece marea, cu daruri poți izbuti ori-ce ¶ 3 ~ de mînă, bună stare, avuție: om cu ~ de mînă, om cu stare, înstărit: lmbla adese-ori pe la alți oameni mai cu ~ de mînă după milostenie (SB.) ¶ 4 ~ de seamă, expunere, raport (refăcut după fr. compterendu) ¶ 5 ⏲ Bir, dajdie, contribuțiune: strigau să le rădice acele grele dări ce le aruncase (LET.).