Definiția cu ID-ul 905215:
Explicative DEX
CĂNĂȚUIE, cănățui, s. f. (Rar) Diminutiv al lui cană; cănită. Sapă o gaură ca o cănățuie de apă. ISPIRESCU, la TDRG.
CĂNĂȚUIE, cănățui, s. f. (Rar) Diminutiv al lui cană; cănită. Sapă o gaură ca o cănățuie de apă. ISPIRESCU, la TDRG.