CÎRPĂTOR sm. 1 Scîndură, de formă dreptunghiulară sau rotundă, prevăzută cu o coadă sau mîner, pe care se răstoarnă mămăliga ( – fund de mămăligă), se toacă carnea, în bucătărie (tocător), sau se frămîntă aluatul (🖼 1271): începe a aduce pe un ~mămăliguță fierbinte de ieșeau aburi din ea (RET.) ¶ 2 Lopată de lemn lată și rotundă sau dreptunghiulară cu care se aruncă pîinea în țest.