CURTEAN I. sm. Persoană care trăește la Curtea domnească sau care e primită adesea la Curtea unui suveran: gîrliciul tainiții prin care au ieșit într’o noapte Domnul și curtenii de-au scăpat teferi (VLAH.). II. CURTEANĂ (pl. -tene) sf. Doamnă care trăește la Curte pe lîngă o suverană: curtenii și curtenele fără vorbă s’au închinat pîn’ la pămînt (CAR.).