CURSĂ², curse, s. f. 1. Dispozitiv de diferite forme pentru prinderea animalelor sălbatice ; teren anume pregătit pentru ca animalul care pășește în limitele lui să fie prins ; capcană. 2. Fig. Mijloc viclean de a prinde pe cineva spre a-l da de gol sau spre a-i face rău ; uneltire iscusită, manevră. ◊ Expr. A întinde (sau a pune) cuiva o cursă = a căuta să ademenească pe cineva pentru a-l prinde sau a-l da de gol. A atrage (pe cineva) în cursă = a momi, a ademeni. A cădea (sau a se prinde) în cursă = a intra într-o mare încurcătură. Comp. alb. kurthë.