CORN², (I 1, 6) coarne și (I 4, 5, II) cornuri, s. n., (I 3, III) corni, s. m. I. 1. (La animale cornute) Fiecare dintre cele două excrescențe osoase, drepte sau încovoiate, simple sau ramificate, ascuțite la capăt, care formează continuarea osului frontal, ieșind din piele. ♦ Loc. adj. (Despre cuvințele, relatările cuiva) Cu coarne = exagerat, de necrezut, gogonat, încornorat. ♦ Expr. A lua în coarne = (despre vite) a împunge cu coarnele; fig. a se repezi cu vorba la cineva, a certa pe cineva. A scoate coarne = a deveni agresiv. A fi mai cu coarne decît altul = a fi mai grozav decît altul. A pune (cuiva) funia în coarne = a înșela, a amăgi (pe cineva); a-i impune (cuiva) voința. A se lua în coarne cu cineva = a se încăiera cu cineva. A-și arăta coarnele = a-și manifesta răutatea, dușmănia. A căuta (sau a se uita) în coarnele cuiva = a îndeplini toate gusturile, capriciile cuiva. A pune coarne = a călca credința conjugală (Pop.) Cel cu coarne = dracul. ♦ (Prin analogie) Fiecare dintre cele patru organe tactile și vizuale ale melcului; fiecare dintre cele două excrescențe chitinoase de lângă ochii unor cărăbuși. 2. (La sg.) Materie osoasă din care sînt făcute coarnele animalelor (folosită pentru fabricarea unor obiecte). 3. Instrument de suflat folosit la vînătoare sau pentru chemări, semnalizări etc. ♦ Instrument muzical de suflat, format dintr-un tub conic de alamă sau din alt metal. ♦ Corn englez = instrument muzical din familia oboiului, cu ancie dublă. 4. Obiect făcut din corn (I 2) sau în formă de corn (I 1), în care se păstrează praful de pușcă, sarea etc.; p. ext. conținutul acestui obiect; ♦ Expr. Cornul abundenței = simbol al belșugului, reprezentat printr-un vas în formă de corn (I 1), umplut cu fructe (și flori). 5. Franzeluță în formă de semilună. 6. (La pl.) Nume dat părților în formă de corn (I 1) ale unor lucruri sau unelte. 7. (În expr.) Cornul lunii = luna în primul și ultimul pătrar, cînd are formă de seceră. 8. Compuse: cornul-secarei sau corn-desecară = ciuperca parazită care trăiește în ovarul diferitelor plante graminee (Claviceps purpurea). II. 1. (Reg.) Colt, ungher, margine. Cornul de din dos al casei (SADOVEANU). 2. (Înv.) Aripă de oaste, de tabără. III. (La pl.) Căpriorii casei. – Lat. cornu.