*constítuĭ și -ĭésc, a -í v. tr. (lat. constitúere, d. con-, împreună, și statúere, a pune, a așeza, a hotărî. – Eŭ constituĭ, tu constituĭ; el, eĭ constituĭe, să constituĭe. V. destituĭ, statut). Formez esența unuĭ lucru: sufletu și corpu constituĭe omu. Organizez: a constitui o societate. Asignez, daŭ, vorbind de procurarea uneĭ sume: a constitui o zestre, o rentă. Constituĭ captiv, arestez. V. refl. Mă constituĭ captiv, mă predaŭ.