colportaj sn [At: GHICA, S. 463 / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: fr colportage] 1 (Înv) Meseria de colportor. 2 Colportare. 3 Distribuire a cărților sau a presei. 4 (Îs) Carte de ~ Carte cu preț redus, ilustrată, tipărită în tiraje mari, tratând sumar, la niveluri de popularizare, teme foarte variate. 5 (Înv) Comerț ambulant.

* COLPORTAJ sbst. ⚚ 1 Meseria colportorului: un bun serviciu de ~ (VLAH.) ¶ 2 Faptul de a colporta, de a răspîndi (o știre, etc. [fr.].

COLPORTAJ s. n. 1. Răspîndire, distribuire (mai ales a cărților, a presei). Serviciul de colportaj. 2. (Ieșit din uz) Comerț ambulant.

COLPORTAJ s. n. 1. Răspîndire, distribuire (a cărților, a presei). 2. (Ieșit din uz) Comerț ambulant. – Fr. colportage.

COLPORTAJ s.n. Distribuire, răspîndire, propagare (mai ales a cărților, a presei). ♦ Comerț, negoț ambulant. [< fr. colportage].

COLPORTAJ s. n. distribuire, răspândire, propagare (a cărților, a presei). (<fr. colportage)

COLPORTAJ ~e n. 1) Realizare a cărților prin vânzători ambulanți. 2) Distribuire a publicațiilor la abonați. Serviciu de ~. /<fr. colportage

colportaj n. 1. fapta de a colporta; 2. meseria colportorului.

*colportáj n., pl. e (fr. colportage). Profesiunea de colportor. Acțiunea de a colporta.

colportaj s. n., pl. colportaje

colportaj s. n., pl. colportaje

colportaj s. n., pl. colportaje

colportaj

colportaj, -je.