COCIORBĂ (pl. -be), COCIORVĂ (pl. -ve) sf. Unealtă de lemn alcătuită dintr’o coadă lungă la capătul căreia e înfiptă o scîndurică în formă de semicerc sau de triunghiu; e întrebuințată pentru a trage focul sau cenușa din cuptor (🖼 1344): atît de mare e dogoreala... cuptorului, că se aprinde... și cociorva (GRIG.); cu coada cociorvei în cuptor să nu dai, că-ți întorci de la casă norocul (VOR.) [rut. kočerha].