COAPSĂ (pl. -se) sf. 1 🫀 Partea corpului (la om și la animale) de la șold pînă la genunchiu: își atîrnă... paloșul la coapsa stîngă (ISP.) ¶ 2 În stil biblic, sediul, izvorul puterii de procreațiune (la bărbat), pîntece (la femeie): toate sufletele cari au intrat cu Iacov în Egipt, cari au ieșit din coapsele lui (BIBL.); de aci Ⓕ: vorbesc undele Iui de măreția și frumusețile Nagoiului, din coapsa căruia au izvorît (VLAH.) [lat. coxa].