Definiția cu ID-ul 435282:
Etimologice
cheșmeci s. m. – Intrigi, combinații. Din. germ. Techtelmechtel, după Pușcariu, Dacor., IV, 681. În Bucov.
cheșmeci s. m. – Intrigi, combinații. Din. germ. Techtelmechtel, după Pușcariu, Dacor., IV, 681. În Bucov.