Definiția cu ID-ul 1052050:
Explicative DEX
căpătuit2, ~ă a [At: TDRG / Pl: ~iți, ~e / E: căpătui] (Îvp) 1-2 Care și-a creat (prin mijloace necinstite) un rost o situație, Si: (pop) așezat, cu stare.
Exemple de pronunție a termenului „căpătuit” (4 clipuri)
Clipul 1 / 4