bobotează s.f. 1 (bis.; nm. pr.) Sărbătoare creștină a botezului lui Iisus Hristos, cînd se sfințesc apele (la 6 ianuarie). La Bobotează strigam chiraleisa de clocotea satul (CR). ◊ Gerul Bobotezei = ger mare (ca la început de ianuarie). 2 Fig. (fam.) Belea, trăsnaie, boroboață. A pățit o bobotează de i s-a dus numele. • /contaminare între slav. богъ „Dumnezeu” și rom. botează, prezind. al lui boteza.