Definiția cu ID-ul 418651:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
blond (blondă), adj. – Bălai, cu părul auriu. Fr. blond. – der. blondă, s. f. (înv., dantelă de mătase); blondin, adj. (blond), folosit în poezia romantică și format pe baza it. biondino, fr. blondin.