Definiția cu ID-ul 964521:
Enciclopedice
BACĂU orașul, cf. magh. bakó „călău”. 1. – fam., ard., 1722 (Paș); – Ion, act. 2. Bacîu (Has), pus în legătură de Hasdeu cu numele orașului Bacău. 3. Băcăoiu, act. 4. Băcăuan, St., uricar (Isp I2), probabil fiind originar din tîrgul Bacău. 5. Băcăinț s., ard.
Exemple de pronunție a termenului „bacău” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50