opțiuni
  • info

2 intrări

8 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUTOPROTEJARE, autoprotejări, s. f. Acțiunea de a se autoproteja. [Pr.: a-u-] – V. autoproteja.

AUTOPROTEJARE, autoprotejări, s. f. Acțiunea de a se autoproteja. [Pr.: a-u-] – V. autoproteja.

autoprotejare sf [At: DEX2 / P: a-u~ / Pl: ~jări / E: autoproteja] Protejare de către sine însuși (prin mijloace proprii) Si: (rar) autoprotejat1.

AUTOPROTEJA, autoprotejez, vb. I. Refl. A se proteja prin mijloace proprii. [Pr.: a-u-] – Auto1- + proteja.

AUTOPROTEJA, autoprotejez, vb. I. Refl. A se proteja prin mijloace proprii. [Pr.: a-u-] – Auto1- + proteja.

autoproteja vr [At: DEX2 / P: a-u~ / Pzi: ~jez / E: auto1- + proteja] A se proteja pe sine însuși (prin mijloace proprii).

AUTOPROTEJA vb. refl. a se proteja prin mijloace proprii. (< auto1- + proteja)

autoproteja vb. refl. I A se proteja prin mijloace proprii ◊ „Cercetările științifice [...] au dus la identificarea mecanismelor naturale prin care diverse viețuitoare se autoprotejează împotriva frigului.” Sc. 2 III 77 p. 6 (din auto1- + proteja; DEX-S)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+autoproteja (a se ~) (desp. a-u-to-pro-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă autoprotejez, 3 se autoprotejează, 1 pl. ne autoprotejăm; conj. prez. 1 sg. să mă autoprotejez, 3 să se autoproprotejeze; imper. 2 sg. afirm. autoprotejează-te; ger. autoprotejându-se

autoproteja vb. (sil. a-u-) → proteja

Intrare: autoprotejare
autoprotejare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autoprotejare
  • autoprotejarea
plural
  • autoprotejări
  • autoprotejările
genitiv-dativ singular
  • autoprotejări
  • autoprotejării
plural
  • autoprotejări
  • autoprotejărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: autoproteja
  • silabație: a-u-to-pro-te-ja info
verb (V203)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • autoproteja
  • autoprotejare
  • autoprotejat
  • autoprotejatu‑
  • autoprotejând
  • autoprotejându‑
 singular plural
  • autoprotejează
  • autoprotejați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • autoprotejez
 (să)
  • autoprotejez
  • autoprotejam
  • autoprotejai
  • autoprotejasem
a II-a (tu)
  • autoprotejezi
 (să)
  • autoprotejezi
  • autoprotejai
  • autoprotejași
  • autoprotejaseși
a III-a (el, ea)
  • autoprotejează
 (să)
  • autoprotejeze
  • autoproteja
  • autoprotejă
  • autoprotejase
plural I (noi)
  • autoprotejăm
 (să)
  • autoprotejăm
  • autoprotejam
  • autoprotejarăm
  • autoprotejaserăm
  • autoprotejasem
a II-a (voi)
  • autoprotejați
 (să)
  • autoprotejați
  • autoprotejați
  • autoprotejarăți
  • autoprotejaserăți
  • autoprotejaseți
a III-a (ei, ele)
  • autoprotejează
 (să)
  • autoprotejeze
  • autoprotejau
  • autoprotejară
  • autoprotejaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

autoprotejare, autoprotejărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a se autoproteja. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi autoproteja DEX '98 DEX '09

autoproteja, autoprotejezverb

  • 1. A se proteja prin mijloace proprii. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
  • Auto- + proteja DEX '09 DEX '98 MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.