ASTUPA A astupa (sau a închide) gura cuiva = A face pe cineva să tacă, a tăia vorba cuiva: Zicerea „pardon”, care închide gura ghiontiților și călcaților. (C. NEGRUZZI) Celor ce spuneau că nu o ia fiindcă nu se învoiește de zestre cu Vasile Baciu, le astupau gura cei ce știau că flăcăul nici nu vrea să stea de vorbă cu tatăl fetei […] (LIVIU REBREANU) Poate e luni și luni de când n-am mai pus carne în gură... Așa le-a închis gura de fiecare dată. (GABRIELA ADAMEȘTEANU) A astupa cuiva ochii = A face pe cineva să nu vadă ceva (rău) ce se vrea să rămână ascuns: Magdian (dându-i punga): Na cu ce să-ți astupi ochii. (VASILE ALECSANDRI) A astupa găuri (fig.) = A-și plăti datoriile: Pierdea cel puțin douăsprezece mii de lei, sumă cu care, la situația cam încurcată în care se găsea de vreo câtăva vreme, ar fi putut astupa multe găuri. (I. BRĂTESCU-VOINEȘTI) Prea multe datorii, prea multe găuri de astupat... (RODICA OJOG-BRAȘOVEANU) A-și astupa urechile (sau urechea) = A pune mâinile la urechi pentru a nu auzi; a nu voi să audă, să știe, să cunoască ceva: De-auzi vorbe rele / Tu surd să te faci/ Astupă-ți urechea, / Te culcă și taci. (VASILE ALECSANDRI)