Definiția cu ID-ul 948654:
Regionalisme / arhaisme
abua1, (bua), interj. – Îndemn de a se liniști, a adormi, a se legăna: „Abua, bua, bua, / Abua cu mămuca” (Antologie, 1980: 151). – Formă onomatopeică (MDA); probabil cuvânt autohton (Brâncuș, 1983).
Exemple de pronunție a termenului „abua” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1