sforțare sf [At: CONTA, O. F. 403 / Pl: ~țări / E: sforța] 1 Efort fizic deosebit Si: forțare, (pop) icneală, opinteală, opintire, (înv) silire (2). 2 Efort intelectual, moral, material, insistență în realizarea unui scop² Si: caznă, chin, forțare, strădanie, străduință. 3 Impunere personală a unei anumite atitudini, ținute etc. Si: caznă, chin, forțare, strădanie, străduință. 4 (Rar) Atac² (1).